De la putini kilometri sud de orasul Hateg (imaginea 1; extras de harta, cu actualizari, dupa Romania - atlas turistic rutier, Editura Fast Print, Bucuresti, 1993), din localitatea Santamaria Orlea, din apropierea bisericii reformate (secolul al XIII-lea) se desprinde drum asfaltat catre localitatea Rau de Mori.
Dupa 18,2 kilometri ajungem in satul Colt, in dreptul bisericii Colt. De cealalta parte a drumului, pe malul drept geografic al Rausorului, spectaculos vizibila de la ceva distanta (imaginea 2), inainte de a sosi la biserica Colt, se afla cetatea Colt (imaginile 3-5).
Dupa 18,2 kilometri ajungem in satul Colt, in dreptul bisericii Colt. De cealalta parte a drumului, pe malul drept geografic al Rausorului, spectaculos vizibila de la ceva distanta (imaginea 2), inainte de a sosi la biserica Colt, se afla cetatea Colt (imaginile 3-5).
Urcare la cetate
Poteca cu triunghi albastru care incepe la intrarea din aval in sat (spre Nucsoara; nu exista indicator), suind spre culmea malului drept geografic al Rausorului; semnele apar dupa ce urcam 1-2 minute; localnicii, rromi, nu stiu de marcaj, sau nu vor sa spuna ca acesta exista.
Pana la un indicator (spre Nucsoara si cetatea Colt), la ramificatie de cai marcate (vezi traseul 2, http://romania-natura.ro/node/199), facem 15 minute, pe o poteca pamantoasa, acoperita de bolta arborilor; de la indicator mai facem 5-7 minute, spre dreapta, pana la cetate, pe o alee prin padure.
Pana la un indicator (spre Nucsoara si cetatea Colt), la ramificatie de cai marcate (vezi traseul 2, http://romania-natura.ro/node/199), facem 15 minute, pe o poteca pamantoasa, acoperita de bolta arborilor; de la indicator mai facem 5-7 minute, spre dreapta, pana la cetate, pe o alee prin padure.
2 Cetatea Colt, pe malul drept al Vaii Rausor, asa cum o vedem de la intrarea dinspre aval a micului sat Colt, inainte de a ajunge la manastirea cu acelasi nume.
Pentru vizitarea cetatii merita sa alocam cel putin 45 de minute. De la cetate, aflata deasupra abruptului care coboara in Valea Rausor, avem perspectiva deosebita spre Vf. Retezat.
Istoric
Sub cetate, pe malul drept geografic al Rausorului, au fost descoperite ruinele unei curti. Etapa initiala a cetatii a constat dintr-un turn locuinta cu plan patrat, cu laturile de 7,50 m, ridicat din zid gros de 1,7-1,8 m pe un colt de stanca ce iese in consola deasupra abisului, fapt ce a de-terminat si numele cetatii, pe care-l gasim consemnat inca din anul 1501.
3 Cetatea Colt. Zidul de aparare.
4 Cetatea Colt. Zidul de aparare, in aceeasi zona ca si in imaginea anterioara.S-au mai pastrat zidurile a doua etaje deasupra parterului dar, tinand seama de analogia oferita de turnul de la Malaiesti (vezi http://romania-natura.ro/node/199), este cert ca si la Colt au existat de la inceput cel putin patru nivele, fiecare cu cate 20-22 metri patrati suprafata utila. Actuala intrare din incinta in parterul turnului este mai noua; initial se afla aici o scara de lemn, exterioara, care ducea la primul sau al doilea etaj, de unde se ajungea apoi, pe scari interioare, in celelalte incaperi. (dupa Radu Popa - La inceputurile evului mediu romanesc. Tara Hategului. - Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988, paginile 221-222)
5 Cetatea Colt (dupa V. Eskenasy, in Radu Popa - La inceputurile evului mediu romanesc. Tara Hategului. - Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988, pagina 222).Istorie literara
O parte din drumurile care se indreapta spre cetatea/ castelul Colt sunt intampinate de panouri care anunta ca intram pe circuitul "Jules Verne".
Citisem, de mult, Castelul din Carpati, al autorului francez. Apoi, pentru ca vazusem cetatea Colt, am recitit romanul scris in 1892 (editia 1980, Editura Ion Creanga, Bucuresti).
Iata cateva extrase din acest volum: "...de la poalele Retezatului care domina o vale fertila..."; "...soptea ...Jiul valah"; ciobanul Frig este din satul Veresti, de pe versantul meridional al Muntelui Plesa; "castel... pe o culme singuratica a Pasului Vulcan, in partea superioara a unui podis numit Dealul Gorgan..."; castelul este pe malul drept al Jiului (vezi pagina 11 din roman).
Din respectiva traducere, care, dupa ce da “reperele” geografice ne lasa in mare incurcatura daca incercam sa ni le imaginam corelate in spatiu (de exemplu, contradictia: satul Veresti este pe versantul meridional al Muntelui Plesa, dar pe malul... drept al Jiului de Vest) aflam ca Ion Hobana, in volumul 20.000 de pagini in cautarea lui Jules Verne (Bucuresti, Editura Univers, 1979) are un capitol, Cantecul amintirii, in care comenteaza romanul lui Jules Verne despre castelul din Carpati.
Citisem, de mult, Castelul din Carpati, al autorului francez. Apoi, pentru ca vazusem cetatea Colt, am recitit romanul scris in 1892 (editia 1980, Editura Ion Creanga, Bucuresti).
Iata cateva extrase din acest volum: "...de la poalele Retezatului care domina o vale fertila..."; "...soptea ...Jiul valah"; ciobanul Frig este din satul Veresti, de pe versantul meridional al Muntelui Plesa; "castel... pe o culme singuratica a Pasului Vulcan, in partea superioara a unui podis numit Dealul Gorgan..."; castelul este pe malul drept al Jiului (vezi pagina 11 din roman).
Din respectiva traducere, care, dupa ce da “reperele” geografice ne lasa in mare incurcatura daca incercam sa ni le imaginam corelate in spatiu (de exemplu, contradictia: satul Veresti este pe versantul meridional al Muntelui Plesa, dar pe malul... drept al Jiului de Vest) aflam ca Ion Hobana, in volumul 20.000 de pagini in cautarea lui Jules Verne (Bucuresti, Editura Univers, 1979) are un capitol, Cantecul amintirii, in care comenteaza romanul lui Jules Verne despre castelul din Carpati.
Am reusit sa gasesc cartea lui Ion Hobana, am citit-o si nu va recomand sa nu o lecturati. Aflam din capitolul respectiv o serie de date interesante din punct de vedere istoric. Nu le redau, nici macar in sinteza, pentru ca v-as incurca si mai mult cu elemente care nu prea pot fi verificate. Apoi, Ion Hobana adopta ipoteza lansata de Simion Saveanu, care crede ca sursa de inspiratie pentru castelul din roman a fost cetatea/ castelul Colt.
Nu ma lansez in analizarea ipotezelor si contraditiilor nascute de ele, ar fi o discutie prea lunga si cred ca aici oarecum inutila; pentru ca elemente importante, care ar fi putut risipi o parte din indoielile privitoare la localizarile geografice din roman - dand verdictul fictiune sau transpunere literara a unor repere existente - nu au fost luate (sau nu au putut fi luate) in considerare de catre Ion Hobana si Simion Saveanu, ca de exemplu: hartile topografice din perioda sfarsitului de secol XIX; recensamintele administratiei din aceea vreme.
Nu ma lansez in analizarea ipotezelor si contraditiilor nascute de ele, ar fi o discutie prea lunga si cred ca aici oarecum inutila; pentru ca elemente importante, care ar fi putut risipi o parte din indoielile privitoare la localizarile geografice din roman - dand verdictul fictiune sau transpunere literara a unor repere existente - nu au fost luate (sau nu au putut fi luate) in considerare de catre Ion Hobana si Simion Saveanu, ca de exemplu: hartile topografice din perioda sfarsitului de secol XIX; recensamintele administratiei din aceea vreme.
Mult mai "politist" este volumul lui Simion Saveanu, Pe urmele lui Jules Verne in Romania (Editura Albatros, Bucuresti, 1980). Sunt mai insistent decat in paragraful anterior ca sa va recomand citirea lui. Veti descoperi multe fapte inedite, interesante, legate de Jules Verne, petrecute la... Curtea de Arges, Homorod sau Bucuresti. Si - ciudat ca nici una dintre persoanele care se misca in intimitatea marilor biblioteci nu a preluat stafeta, raspunzand cu da sau nu ipotezelor avansate de Simion Saveanu - veti intelege ca exista sansa ca poate chiar Dvs., intamplator desigur, sa puteti demonstra ce s-a intamplat cu cativa ani mai putin clari din biografia lui Jules Verne!
Nu stim daca Jules Verne si-a inchipuit ca unii romani vor incerca sa desci-freze ce a fost informatie exacta si ce anume imaginatie in asezarea castelului din Carpati. Ce-i drept, nu am citit editia in franceza, ca sa-mi dau seama daca si acolo autorul amesteca (voit?) sudul cu nordul; si sa vad mai ales care sunt acolo denumirile exacte de locuri si oameni, pentru ca traducerile romanului le-au aranjat in functie de vremurile cand au aparut.
Daca Jules Verne a vrut sa ne lase o sarada literara, a reusit. Pentru ca sarada geografica nu este; datele topo si toponimele, veridice in buna parte (raportate la cunostintele noastre de azi), se contrazic teribil.
Daca Jules Verne a vrut sa ne lase o sarada literara, a reusit. Pentru ca sarada geografica nu este; datele topo si toponimele, veridice in buna parte (raportate la cunostintele noastre de azi), se contrazic teribil.
Sursa: http://www.romania-natura.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu